Carbonul granular activat (carbune activat) este folosit pentru corectarea parametrilor de gust, miros si culoare precum si pentru a elimina : clor, trihalometan (THM's), cloroform, insecticide, ierbicide, hidrocarburi aromatice polinucleare (PNA's), bifenoli policlorinati (PCB's), substante organice volatile (VOC's) si sute de alti contaminanti organici ce pot fi prezenti in apa.

In procesul de fabricatie, carbonul activat este tratat cu abur, aceasta etapa constituind de fapt "activarea" carbonului, rezultand aparitia cavitatilor cu suprafata foarte mare de absortie in comparatie cu volumul ocupat.

Proporţia de apă din organism variază după vârstă: de la peste 97 % la embrionul de 7 zile, scăzând treptat la 80 % la nou-născut, 60-65 % la adult şi 50-55 % la vârstnic. Procentul de apă variază după intensitatea proceselor metabolice.

Acest fapt se reflectă şi în proporţia diferită a apei în ţesuturi: smalţ dentar 0,2 %, dentină 10 %, ţesut osos 22 %, ţesut adipos 20 %, ţesut cartilaginos 55 %, muşchi striat 75 %, ficat 75 %, rinichi 80 %, creier (substanţă cenuşie) 85 %, plasmă sangvină 90%. Femeile având o proporţie mai ridicată de ţesut adipos (relativ sărac în apă), procentul de apă din organism depinde de sex: în medie 52 % la femei şi 63 % la bărbaţi. La obezi, procentul de apă poate scădea astfel până la 40 %.

În organismul uman, apa totală (60% din greutatea corporală) se repartizează în mai multe compartimente: Apa intracelulară (40 %) şi apa extracelulară (20 %), aceasta la rândul ei reprezentată de apa circulantă = intravasculară (4- 4,5 %), apa interstiţială (15 % - majoritatea legată în geluri) şi apa transcelulară (1%).

Rolurile apei în organism sunt multiple, cele mai importante fiind:

- rolul structural, ca şi principal component al organismului;

- rolul de mediu de reacţie pentru şi intervenţia în toate procesele metabolice; - contribuţia la menţinerea homeostaziei (fiind esenţială pentru variate procese, ca absorbţia, transportul, difuzia, osmoza, excreţia...);

- rol în metabolismul macronutrienţilor (din a căror degradare rezultă apă);

- sursă de Ca, Mg, Na, K şi alte substanţe utile pentru organism, dar uneori şi de elemente nedorite (toxice, agenţi patogeni...).

Dinamica apei în corpul uman şi bilanţul hidric al organismului au fost îndelung studiate în fiziologie şi sunt astăzi binecunoscute, având largi aplicaţii medicale. Deshidratarea respectiv hiperhidratarea, cu numeroasele variante fiziopatologice, sunt întâlnite în cadrul multor afecţiuni şi pun serioase probleme de diagnostic şi tratament.

1. Mai multe studii facute de specialisti de la universitati din Occident au scos la iveala faptul ca apa de la robinet poate fi cancerigena din cauza diferitelor produse folosite la filtrare sau a plumbului care apare prin erodarea tevilor vechi. In Romania, potrivit secretarului de stat din Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, instalatiile de apa potabila din tara noastra sunt vechi de aproape 100 de ani.

2. Procedeele fizico-chimice de tratare pot creste nivelul concentratiei anumitor substante nocive din compozitia apei de la robinet. Spre exemplu, aluminiul folosit pentru filtrarea apei nu trebuie sa depaseasca o concentratie de 0,2 mg/l, potrivit standardelor europene. La noi insa, aceste substante nu pot fi dozate cu precizie.

3. Numeroase studii au demonstrat că o cantitate mare de clor în apa de robinet poate dubla riscul apariţiei unor serioase afectiuni ale inimii şi creierului în timpul dezvoltării unui făt.

4. Plumbul apare în apa pe care o bem din cauza ţevilor folosite în instalaţiile de apă pe care le avem în case sau în blocurile de locuinţe. Coroziunea acestora conduce la apariţia plumbului în apă, ceea ce poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii. Deşi în prezent s-a redus folosirea ţevilor din plumb, majoritatea caselor şi blocurilor de locuinţe vechi includ în instalaţiile sanitare conducte sau subansamble din acest metal otrăvitor.

5. Rugina, si ea prezenta in apa care curge la robinete. Deşi nu este la fel de otrăvitoare precum plumbul, poate cauza probleme serioase de sănătate dacă este consumată în apă pe o perioadă lungă de timp.

6. Bacteriile si parazitii din apa noastra “potabila”. Cu toate că este clorurată, apa de la robinet poate conţine paraziţi, germeni sau bacterii. Acestea provoacă indigestii, probleme ale rinichilor, infecţii şi chiar septicemii.

Stiati ca un om are nevoie în medie de circa 100 de litri de apă pe zi!

4 litri pentru nevoia fundamentală, alimentară (2,5 litri pentru băut şi 1,5 litri prepararea hranei), 13 litri pentru spălat vesela, 13 litri pentru spălat rufe, 70 de litri pentru nevoi sanitare (spălat pe mâini şi faţă, duş, apa pentru clătirea toaletei etc.).

 Apa reprezinta mai mult de doua treimi din greutatea corpului uman, iar fara ea omul ar muri în cateva zile. Toate functiile corpului au nevoie de un aport suficient de apa. Un organism insuficient hidratat va deveni in scurt timp un organism bolnav.

Apa lubrifiaza incheieturile si organele, dizolva solidele, asigura nutrientii pentru celulele corpului, fiind esentiala pentru eliminarea reziduurilor si toxinelor din organism, regleaza temperatura corpului şi metabolismul.

In plus, apa joaca un rol important in prevenirea bolilor. 8 pahare de apa pe zi reduc riscul cancerului de colon cu 45% si a cancerului de vezica urinara cu 50%.

O hidratare buna reduce tensiunea arteriala, durerile artritice, colitele si migrenele. De asemenea, reduce colesterolul si imbunatateste elasticitatea pielii.

Nu e, deci, de mirare, ca toti medicii si nutritionistii ne recomanda sa consumam apa, de preferat intre 2 si 3,5 l zilnic. Dar ce fel de apa ar trebui sa bem pentru a ne bucura de sanatate si vitalitate?